Psihoza se referă la modul în care o persoană reuşeşte să facă distincţia între realitatea internă şi cea externă, la modul în care emoţiile lui afectează modul în care evenimentele exterioare sunt percepute.

Diagnostic

Diagnosticul pentru psihoză se referă la modul de a testa realitatea. Apariţia halucinaţiilor, a iluziilor, a delirului în cea mai mare parte este o dovadă a prezenţei bolii psihice. Aceste lucruri variază în intensitate şi în spectrul perceptiv: vizual, auditiv, olfactiv etc. . Iluzia este descrisă ca fiind o eroare de percepţie a unui obiect existent, iar halucinaţia dă naştere obiectului. Delirul este o credinţă falsă în care persoana crede cu tărie, fără a avea dovezi şi, mai mult de atât, nu renunţă la această nici în momentul în care îi sunt prezentate dovezi contrarii. O iluzie este atunci când casetofonul se transformă într-un crocodil, halucinaţia este atunci când nu avem un casetofon dar vedem unul, iar delirul este credinţa cum că acel casetofon ne şopteşte lucruri ascunse, mesaje ce au un scop important.

 

Un alt punct de reper pentru diagnostic este format din cuplul extremelor idealizare – persecuţie. Unele persoane devin ideale altele persecutorii, sau chiar propria persoană poate deveni ideală, iar celelalte ca dorindu-i răul. O persoană poate considera faptul că el este destinat unui scop măreţ, de a salva lumea, dar serviciile de informaţii sunt cele care îl ascultă şi încearcă să îl oprească.

Cel mai important element al psihozei este intensitatea foarte puternică a emoţiilor. Persoana va simţi emoţii puternice, emoţii care îl vor pune într-o suferinţă accentuată şi astfel va adopta diferite comportamente ciudate pentru a o evita: va mânca puţin, se va spăla mai rar, va avea vorbirea şi gândirea dezorganizate etc.

Tipuri de psihoze

De cele mai multe ori, când ne referim la psihoze ne fuge gândul al schizofrenie. Aceasta reprezintă o perturbare foarte serioasă a realităţii, o fugă într-o lume imaginativă, delir etc.

Paranoia este o altă formă de psihoză, unde credinţa de persecuţie îşi spune cuvântul.

Mai putem vorbi despre tulburarea bipolară sau maniaco – depresivă. Aceasta este o tulburare ce se prezintă sub forma unei treceri de la o stare depresivă, tristă, lipsită de energie la una euforică, ambele stări fiind extreme.

De asemenea, în orice patologie pot exista elemente psihotice şi, de asemenea, orice persoană are în adâncul psihicului o mică parte psihotică pentru că indiferent de cât de bine şi atent am fost crescuţi, perfecţiunea nu există.

Tratament

În ceea ce priveşte tratamentul pentru psihoză, în cazurile severe în care testarea realităţii este grav afectată se recomandă medicamentaţia, dar atât în acest cazuri cât şi în cele mai puţin grave este recomandată psihoterapia de lungă durată, precum este psihanaliza. Nu vă aşteptaţi ca vindecare să apară de pe-o zi pe alta deoarece vorbim aici despre un maraton şi nu despre un sprint. Problemele s-au adunat în timp şi se rezolvă în timp.