Vi s-a întâmplat vreodată să simțiți sentimente puternic negative împotriva unei persoane pe care abia ați cunoscut-o doar pentru simplu motiv că simțiți dumneavoastră că acea persoană este în interiorul ei rea?

Sau poate vi s-a întâmplat să trăiți un sentiment intens de îndrăgostire față de o persoană pe care abia ați cunoscut-o? O altă variantă este și aceea de mijloc: vi s-a întâmplat să simțiți o ură destul de puternică pentru o persoană pe care o iubiți, fără a avea un motiv rațional?

Aceste sentimente sunt afecte care se descarcă acum, în loc să se descarce atunci când a trebuit. Ele trebuiau să fie simțite în altă parte, dar, datorită faptului că nu ați putut să le simțiți acolo, le trăiți acum. Chiar dacă pare destul de banal și de sec, aceste stări strică multe relații fie profesionale sau familiale.

Vorbele nerostite, faptele nefăcute sau dorințele neconștientizate sau blocate se manifestă în moduri mult mai puternice și mai deranjante decât ar fi făcut-o în situația originară.

În cazul trăirilor despre care am vorbit mai sus, principale sunt două variante: deplasarea afectului și transferul.

Deplasarea afectului este un mecanism de apărare foarte des uzitat și simplu de înțeles. Sentimentele ce nu pot fi simțite sau sunt simțite dar nu pot fi rostite într-o anumită situație se descarcă în alta. Dacă la serviciu șeful dumneavoastră v-a criticat și v-a făcut multe reproșuri și datorită poziției, dumneavoastră nu ați putut spune nimic, într-o situație în care vă simțiți mai destins, acasă spre exemplu, descărcați toate trăirile din acele momente. De aceea când unele persoane ajung acasă fie plâng de greutățile pe care le-a acumulat pe parcursul zile, fie se iau la ceartă.

Dacă până acum am vorbit despre sentimentele negative, același lucru se întâmplă și cu cele pozitive, adică se pot evidenția în alte situații decât cele inițiale. Dacă vă îndrăgostiți de o persoană, dar dragostea aceea nu este posibilă datorită diferitelor interdicții (sociale, profesionale etc.), această dragoste poate fi resimțită și în altă parte. Dacă un bărbat se îndrăgostește de o fată numită Natalia, dar datorită faptului că este șefa lui nu poate nici măcar conștientiza acest afect, una dintre posibilitățile de descărcare ale aceste emoții îl poate determina să se îndrăgostească și să intre în relație cu o altă fată numită Natalia, cu o altă șefă al altei firme, cu o altă fată ce se aseamănă primei fete etc.

A doua variantă ce include sentimente ce nu se potrivesc cadrului este cea a transferului.

Primele persoane de care ne îndrăgostim sunt cele care au grijă de noi, fie părinți, fie bunici sau alți îngrijitori. În mod normal, în copilărie, dezvoltăm pe de-o parte sentimente de îndrăgostire față de persoanele de sex opus și pe de altă parte sentimente de rivalitate față de persoanele de același sex din cadrul familiei. Datorită faptului că pe parcurs aflăm că nu vom fi toată viața copii, nu vom beneficia de dragostea lor tot timpul și niciodată nu vom putea forma o familie cu ei, iar odată și odată va trebui să ne găsim și noi jumătatea în altă parte, noi blocăm aceste afecte. Acestea, chiar dacă sunt blocate ies în evidență mai des decât credem. Ele reprezintă bazele oricărei relații și tot ele reprezintă și principala sursă de probleme psihice.

De aceea mulți bărbați se îndrăgostesc de șefele lor și se ceartă cu șefii lor, iar multe femei se îndrăgostesc de șefii lor și intră în conflict cu șefele lor. Un foarte bun exemplu este cel al președintelui Franței care a intrat în relație cu profesoara lui de teatru.

Subiectul transferului este unul foarte mare cu implicații profunde și de aceea voi aborda o serie de articole special pentru acesta.

Voi cum vă simțiți față de șefii dumneavoastră?

 

Articolul a fost publicat în Revista Descoperă